Conform definiției, mijloacele fixe reprezintă obiectul sau complexul de obiecte care se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ următoarele condiții: are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a guvernului (începând cu 01.07.2013 valoarea stabilită prin HG nr.276/2013 este de 2.500 lei) și au o durată normală de utilizare mai mare de un an.

În categoria mijloacelor fixe sunt incluse:

    - terenurile, inclusiv investițiile pentru amenajarea acestora 
    - construcțile,
    - instalațiile tehnice, mijloacele de transport, animalele și plantațiile,
    - mobilierul, aparatura birotică, echipamentele de protecție a valorii umane și materiale și alte       active corporale (avansuri, imobilizări corporale în curs de execuție)

Nu sunt considerate mijloace fixe:

– motoarele, aparatele și alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate în scopul înlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparațiilor, de orice fel, care nu modifică parametrii tehnici inițiali ai mijlocului fix,

– sculele, instrumentele și dispozitivele speciale care se folosesc fie la fabricarea anumitor produse în serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea și durata lor de funcționare normală,

– construcțiile și instalațiile provizori,

– animalele care nu îndeplinit condițiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de îngrășat, păsările și coloniile de albine,

– padurile,

– prototipurile,

– echiamentul de protecție și de lucru, îmbrăcămintea specială, precum și accesorile de pat, indiferent de valoare lor și durata lor de utilizare.