O săptămână plină pentru fiscaliții și contabilii: la nivel național au intrat în vigoare reguli noi pe prețuri de transfer, a fost adoptată Legea Conturilor de Economii și Investiții, Comisia Europeană a venit cu un pachet amplu de Tax Omnibus, iar piețele financiare au intrat în tensiune. Recapitulăm mai jos ce ar trebui să urmărețti contabilii țsi firmele de contabilitate.
1. Prețuri de transfer: marii contribuabili trebuie să depună anual dosarul la ANAF
Ordinul ANAF nr. 828/2026 aduce modificări importante în materia prețurilor de transfer, cu aplicare la tranzacțiile derulate începând cu anul 2026. Analiza realizată de Forvis Mazars România (Liviu Gheorghiu, Tax Partner) subliniază că schimbarea cea mai semnificativă pentru marii contribuabili este intrarea dosarului înn calendarul anual de conformare fiscală.
- Marii contribuabili: dosarul prețurilor de transfer se depune anual la ANAF prin Spațiul Privat Virtual, în termen de 30 de zile lucrătoare de la termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit.
- Dacă dosarul nu este depus la termen, acesta trebuie prezentat în maximum 5 zile lucrătoare de la solicitarea autorităților, în situația unei inspecții fiscale.
- Contribuabili mijlocii și mici: dosarul rămâne la solicitarea ANAF, cu termen de 30–60 de zile.
Noile praguri de materialitate pentru marii contribuabili:
- Servicii — scade de la 250.000 la 100.000 euro;
- Active necorporale — scade de la 350.000 la 250.000 euro;
- Finanări și dobânzi, respectiv active corporale — rămân neschimbate.
Pentru contribuabilii mijlocii și mici, modificările merg în direcția opusă: pragul pentru finanări și dobânzi crește de la 50.000 la 100.000 euro, cel pentru active necorporale de la 100.000 la 150.000 euro, iar pentru active corporale de la 100.000 la 200.000 euro. Pragul pentru servicii rămâne la 50.000 euro.
Un dosar este considerat incomplet dacă lipsesc: elementele esențiale privind tranzacțiile și contractele, analiza funcțională, justificarea metodei de stabilire a prețurilor de transfer, analiza de comparabilitate, datele financiare folosite la calculul indicatorilor de profitabilitate și structura bazei de cost din care se calculează profitabilitatea.
Ce ãnseamnă practic: pregătirea documentației din timp și integrarea ei în procesele interne de raportare devin esențiale — mai ales pentru grupurile care și-au evaluat pachetele de documente săptămână pe vechile praguri.
2. Legea Conturilor de Economii și Investiții (CEI), adoptată de Parlament
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 16 septembrie 2026, Legea Conturilor de Economii și Investiții, cu 262 de voturi „pentru” și o singură abținere. Este cel mai important pas legislativ de până acum în direcția introducerii unui instrument de economisire pe termen lung, după modelul planurilor 401(k) din Statele Unite și al conturilor ISK din Suedia.
Un CEI este un cont voluntar, deschis de o persoană fizică la o bancă sau la o societate de servicii de investiții financiare (SSIF) autorizată. Titularul alege singur instrumentele în care sunt investiții banii — acțiuni, obligațiuni sau fonduri de investiții — iar căștigurile rămân în cont și nu sunt impozitate anual, spre deosebire de conturile clasice de investiții.
Legea introduce două variante, care diferă prin momentul impozitării, nu prin faptul că una ar fi taxată iar cealaltă nu — principiul rămâne că banii să fie impozitați o singură dată:
- CEI-S (Scutire) — se depune venit net (deja impozitat); impozitul se plătește la intrarea banilor în cont, iar la retragere nu se mai impozitează.
- CEI-D (Deductibilitate) — se depune venit brut (neimpozitat încă); impozitarea este amânată până la momentul retragerii banilor din cont.
Exemplul ilustrativ oferit de inițiatori (deputatul PNL Sebastian Burduja): o persoană care depune 300 de lei pe lună, timp de 35 de ani, ar putea ajunge la peste 500.000 de lei în puterea de cumpărare de azi, la un randament mediu de 7% pe an peste inflație; contribuțiile efective ar totaliza aproximativ 126.000 de lei. Calculul este pur ilustrativ — randamentele nu sunt garantate.
Contul CEI nu modifică sistemul public de pensii (Pilonul II sau Pilonul III), ci este un instrument suplimentar, complet voluntar. Pentru contribuabili, momentul este important: legea urmează să fie trimisă la promulgare, iar deschiderea efectivă a conturilor depinde de finalizarea acestui ultim etap și de normele de aplicare care urmează să fie elaborate. Până atunci, conturile nu pot fi deschise.
3. Tax Omnibus: pachetul Comisiei Europene pentru impozitarea companiilor
Comisia Europeană propune o schimbare amplă a regulilor de impozitare directă, marcând o reorientare de la combaterea evitării impozitelor spre simplificare și armonizare. Pachetul “Tax Omnibus” vizează șase directive, plus revizuirea directivei privind schimbul de informații între administrațiile fiscale (DAC). Analiza PwC România (Ruxandra Târlescu, Partener) recomandă companiilor să înceapă deja evaluarea efectelor.
Scutirea impozitului reținut la sursă pentru plățile transfrontaliere de dividende, dobânzi și redevențe ar urma să se extindă indiferent de nivelul participației, prin eliminarea pragurilor actuale (25% pentru dobânzi și redevențe, 10% pentru capital), iar regimul să se extindă și la instituțiile de pensii. În locul autorizării prealabile, companiile ar aplica singure scutirea pe baza evaluării proprii, urmând ca autoritățile fiscale să verifice ulterior.
Pentru România, această logică nu e nouă — scutirea se aplică deja în Codul fiscal pe baza documentelor justificative existente la momentul plății. Schimbarea aduce totuăă un transfer de risc: dacă la un control compania nu demonstrează că a aplicat corect scutirea, va trebui să plătească. De aceea, certificatul de rezidență fiscală, dovada beneficiarului real și documentele care demonstrează activitatea efectivă ar trebui obținute și păstrate de la momentul plății.
Deductibilitatea dobânzilor: plafonul de 30% din EBITDA ar deveni obligatoriu în toate statele membre, êlong cu un plafon fix de 3 milioane de euro, indexat anual cu inflația. Împrumuturile de la bănci sau alții terți folosite pentru activitatea proprie ar fi excluse din calcul, iar dacă EBITDA-ul scade cu jumătate într-un an, limitarea nu se aplică. Pentru România, impactul pozitiv poate fi semnificativ — creșterea plafonului fix la 3 milioane de euro și excluderea împrumuturilor pentru activitate proprie.
Pentru cercetare-dezvoltare se propune un cadru comun european: investițiile în echipamente și active folosite direct în R&D pot fi deduse integral sau eșalonate pe patru ani, cu condiția ca activele să rămânã în activitatea de R&D minimum trei ani. Deducerea nu diminuează EBITDA-ul folosit la limitarea dobânzilor.
Prin rescrierea DAC, grupurile aflate sub impozitul minim de 15% (Pilonul 2) nu mai raportează anumite aranjamente transfrontaliere, iar Comisia estimează economii de circa 300 de milioane de euro anual. Pragul de raportare pentru vânzările online crește, scoțând din obligație peste 10 milioane de vânzători privați, mai ales cei din second-hand, iar sarcina pentru IMM-uri scade cu 35%.
Calendar: statele membre ar trebui să transpose până la 31 decembrie 2028, cu aplicare din 1 ianuarie 2029. Pentru DAC calendarul este etapizat (unele măsuri din 1 ianuarie 2028, altele din 2030). Calendarul negocierilor nu e fixat; reperul public e foaia de parcurs “O singură Europă, o singură piață”, care vizează un acord până în trimestrul al patrulea din 2027. Nu sunt reguli aplicabile azi — dar documentația pentru plățile intra-grup merită pregătită acum.
4. Piețele financiare: randamente la maxime, leuț7i record, ratinguri sub presiune
Costurile de finanțare ale României au crescut din nou: randamentul titlurilor de stat pe 10 ani a ajuns joi (24 septembrie) la aproximativ 7,69%, cel mai ridicat nivel din 4 mai, cu o creștere de circa 0,25 puncte procentuale față de ziua precedentă (7,44%). După ce au coborât temporar spre 7,2%, randamentele au revenit pe creștere: 7,20% pe 17 septembrie → 7,44% pe 23 septembrie → 7,69% pe 24 septembrie.
Pe valutari, BNR a anunțat pe 23 septembrie un curs de 5,2788 lei pentru un euro — nou minim istoric pentru moneda națională, depășind precedentul de 5,2688 lei/euro din mai. Indicele BET a pierdut aproape 1% în ședința de miercuri.
Toate cele trei agenții de rating au perspectivă negativă: Fitch Ȟ7i S&P evaluează România la BBB-, iar Moody’s acordă Baa3. Fitch a menținut ratingul avertizând că prelungirea crizei politice — în lipsa unui guvern funcțional și a unui plan fiscal credibil — poate pune presiune pe evaluare, următoarea revizuire fiind programată pentru ianuarie 2027. S&P și-a programat evaluarea pentru 2 octombrie.
Contextul politic rămâne factorul dominant: nominalizarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de premier nu a rezolvat formarea unei majorități parlamentare. Pe planul finanțărilor, în septembrie Ministerul Finanțelor a atras 847 de milioane de lei (echivalent 162 milioane euro) prin programul FIDELIS, iar una dintre emisiunile în lei, cu maturitate în 2036, are o dobândă anuală de 7,5% — semn al costului ridicat al finanării pe termen lung.
- Verifică dacă vrei tranzacții intra-grup peste noile praguri și dacă ai nevoie de dosar de prețuri de transfer complet, gata de predat în 5 zile lucrătoare — pentru marii contribuabili, dosarul devine anual.
- La plățile transfrontaliere, arhivează de acum certificatul de rezidență fiscală, dovada beneficiarului real și dovada activității efective — simplificarea vine cu cost dacă nu poți dovedi ulterior.
- Recalculează costul de finanăare al companiei: randamentele la 10 ani au urcat la niveluri de dinainte de criza politică din mai.
- Bugetează impactul valutarului — leul a atins un minim istoric, ceea ce afectează costurile de refinanțare și marjele companiilor cu operațiuni în valută.
Articol informativ, realizat pe baza surselor publice citate (Forvis Mazars/Ziarele Zilei, PwC România/Capital, Fiscalitatea, Forbes, ANAF) din perioada 18–25 septembrie 2026. Nu constitute consultanță fiscală; pentru situații specifice consultă un profesionist autorizat.
